A
ABC: acronim pentru “Anything but Chardonnay” (rar, interpretat si ca “anything but Cabernet”) – Orice in afara de Chardonnay/ Cabernet. Provine dupa o perioada indelungata de dominatie a celor doua soiuri pe iata din SUA
ABC: acronim pentru “Anything but Chardonnay” (rar, interpretat si ca “anything but Cabernet”) – Orice in afara de Chardonnay/ Cabernet. Provine dupa o perioada indelungata de dominatie a celor doua soiuri pe iata din SUA
Abfüllung (Erzeugerabfüllung): imbuteliat de catre proprietar (Germ. Orig.), folosit ca indicatie pentru etichete.
ABV, APV, Alc. % vol.: abreviere pentru “alcohol by volume”, volume alcoolice, “Alcool per volume” – indicator ce consemneaza concentratia de alcool, calculata in procente din volum.
A.C.: abreviere pentru “Agricultural Cooperative” pe etichetele de provenienta greceasca, sau abreviere pentru “Adega Cooperativa” pe etichetele portugheze.
Accesibil: un vin
usor de baut, fara o complexitate deosebita, cu taninuri, acizi si extract care
nu produc senzatii deosebiteAcetaldehida: aldehida cel mai des intalnita in vinuri, mai ales in Sherry.
Acetic: intepator, cu miros de otet, mai mult sau mai putin pregnant
Acid: vin cu o prezenta notabila a acizilor
Acid acetic: unul dintre cei mai importanti acizi volatili prezenti in vin, responsabil pentru mirosul caracteristic de otet.
Acid ascorbic: antioxidant folosit frecvent pentru a preveni oxidarea mustului de struguri.
Aciditate: calitate a vinului care ii confera caracterul crocant si vitalitate. Este nevoie de un bun echilibru intre aciditate si alte componente ale vinului, altfel vinul va deveni prea acid sau prea flasc. Cei trei acizi principali care formeaza aciditatea unui vin sunt acidul tartric, acidul malic si acidul lactic. Acidul tartric si cel malic se obtin direct din struguri, acidul lactic fiind obtinut in urma fermentatiei malolactice, prin denaturarea acidului maltic.
Aciditate activa: pH-ul vinului, determinat de cantitatea de acizi purtatori de ioni pozitivi de hidrogen.
Aciditate totala: suma dintre aciditatea activa si cea volatila.
Aciditate volatila: cantitatea de acizi grasi sau volatili continuti de vin, capabili sa se evapore, chiar si la temperaturi scazute. Acidul carbonic si acidul acetic sunt cel mai des intalniti ca parte a aciditatii volatile.
Acid lactic: acid format in timpul fermentatiei malolactice, prin denaturarea acidului malic.
Acid malic: acid cu gust puternic, asemanator gustului de mere verzi. Cantitatea de acid malic din struguri scade pe masura ce strugurii se coc.
Acizi grasi: clasa de acizi volatili. Printre acizii grazi intalniti in vinuri se numara acidul butiric (care da aroma de unt unor vinuri albe) si acidul propionic.
Acru: vin cu aciditate dezechilibrata, neacoperita de arome de fruct de extract sau alcool; vin otetit
Adancime: termen care descrie un vin cu straturi succesive de arome, atribut cuprins in descriptorul superior de “complexitate”
Acru: vin cu aciditate dezechilibrata, neacoperita de arome de fruct de extract sau alcool; vin otetit
Adancime: termen care descrie un vin cu straturi succesive de arome, atribut cuprins in descriptorul superior de “complexitate”
Adega: termen portughez pentru crama, producator de vin.
Aerare: aerisire, oxigenare. Proces prin care un vin matur, si de obicei, invechit la sticla, isi dezvolta aromele in urma contactului cu oxigenul din aer. Procesul poate fi accelerat prin decantarea vinului.
Afumat: vin cu arome legate de procesul de ardere – paine prajita, tutun, gratar. Sursa aromelor este, de obicei, procesul de coacere/ ardere a butoaielor de stejar
Agresiv: vin cu arome aspre si pronuntate, opus notiunilor de moale si catifelat
Alcool: etanol, componenta chimica a vinului, obtinuta in urma descompunerii zaharului de catre drojdii. Pentru bauturi spirtoase, alcoolul este de obicei produs prin distilare.
Alcoolic: vin dezechilibrat de prezenta unei cantitati prea mari de alcool sau de absenta unor arome care sa acopere senzatiile alcoolice
Aldehida: componenta a vinului formata prin oxidarea alcoolului. Intermediar intre alcool si acid.
Alunecos: termen asociat vinurilor glicerice sau vinurilor dulci cu densitate notabila
Aerare: aerisire, oxigenare. Proces prin care un vin matur, si de obicei, invechit la sticla, isi dezvolta aromele in urma contactului cu oxigenul din aer. Procesul poate fi accelerat prin decantarea vinului.
Afumat: vin cu arome legate de procesul de ardere – paine prajita, tutun, gratar. Sursa aromelor este, de obicei, procesul de coacere/ ardere a butoaielor de stejar
Agresiv: vin cu arome aspre si pronuntate, opus notiunilor de moale si catifelat
Alcool: etanol, componenta chimica a vinului, obtinuta in urma descompunerii zaharului de catre drojdii. Pentru bauturi spirtoase, alcoolul este de obicei produs prin distilare.
Alcoolic: vin dezechilibrat de prezenta unei cantitati prea mari de alcool sau de absenta unor arome care sa acopere senzatiile alcoolice
Aldehida: componenta a vinului formata prin oxidarea alcoolului. Intermediar intre alcool si acid.
Alunecos: termen asociat vinurilor glicerice sau vinurilor dulci cu densitate notabila
Ampelografie: stiinta identificarii varietatilor de struguri si a trasarii istoriei acestora utilizand amprenta AND, dar si forma strugurilor si a funzelor.
Anaerobic: proces chimic ce se desfasoara in absenta oxigenului – de ex.: transformarile vinului dupa ce a fost imbuteliat.
Anbaugebeit: termen care descrie regiune vitivinicola in Germania. “Anbeugebeit” este divizata in districte, adica “bereiche”.
Antioxidant: substante chimice, precum frecvent utilizatul dioxid de sulf, utilizate pentru a preveni oxidarea mustului sau a vinului.
Antocian: pigment fenolic care ii da vinului rosu culoarea.
A.O.C: abreviere pentru “Appelation d’Origin Controlee” (fr.), (eng.: Appelation of Controlled Origin, rom.: Denumire de Origine Controlata, it.: Denominazione di Origine Controlata), in conformitate cu legea franceza. Legea AOC specifica si delimiteaza aria geografica in care un vin sau un alt produs alimentar poate fi produs, precum si metodele care trebuie intrebuintate. Regulile AOC sunt administrate de catre Institutul National pentru Denumiri de Origine (Institut National des Appelations d’Origine – INAO).
A.P. (numar): abreviere pentru Antliche Prufunsnummer, numarul testului oficial prin care un vin dovedeste ca a fost degustat, testat si a trecut examenul de calitate al guvernului german.
Aperitiv: un vin sau alta bautura care este servita fara alte preparate, inainte de masa, pentru a stimula apetitul.
Apos: un vin excesiv de subtire, lipsit de arome sau corp
Aroma: mirosul vinului, aoclo unde este vorba de vinuri tinere. Ternenul de “buchet” se refera de obicei la vinurile invechite, cu arome mai complexe
Aromatic: un vin cu arome puternice, distincte, usor de recunoscut.
Aromatizat: un vin al carui arome naturale au fost imbogatite prin adaugare de ierburi, fructe, flori sau condimente, in timpul fermentatiei alcoolice sau dupa incheierea acesteia. (Ex.: vermut, Retsina, pelin, etc.)
Ascutit: termen folosit pentru un vin cu aciditate ridicata si cu note olfactive inalte (piper alb, acid acetic, acid carboic, etc)
Aspru: termen negativ referitor la lipsa de echilibru dintre taninuri si aciditate
Astringent: cu taninuri in exces, aspru, care usuca gingiile si obrajii
Autolitic: aroma de drojdii sau de flori de salcam a unor vinuri albe maturate “sur lie”
Anaerobic: proces chimic ce se desfasoara in absenta oxigenului – de ex.: transformarile vinului dupa ce a fost imbuteliat.
Anbaugebeit: termen care descrie regiune vitivinicola in Germania. “Anbeugebeit” este divizata in districte, adica “bereiche”.
Antioxidant: substante chimice, precum frecvent utilizatul dioxid de sulf, utilizate pentru a preveni oxidarea mustului sau a vinului.
Antocian: pigment fenolic care ii da vinului rosu culoarea.
A.O.C: abreviere pentru “Appelation d’Origin Controlee” (fr.), (eng.: Appelation of Controlled Origin, rom.: Denumire de Origine Controlata, it.: Denominazione di Origine Controlata), in conformitate cu legea franceza. Legea AOC specifica si delimiteaza aria geografica in care un vin sau un alt produs alimentar poate fi produs, precum si metodele care trebuie intrebuintate. Regulile AOC sunt administrate de catre Institutul National pentru Denumiri de Origine (Institut National des Appelations d’Origine – INAO).
A.P. (numar): abreviere pentru Antliche Prufunsnummer, numarul testului oficial prin care un vin dovedeste ca a fost degustat, testat si a trecut examenul de calitate al guvernului german.
Aperitiv: un vin sau alta bautura care este servita fara alte preparate, inainte de masa, pentru a stimula apetitul.
Apos: un vin excesiv de subtire, lipsit de arome sau corp
Aroma: mirosul vinului, aoclo unde este vorba de vinuri tinere. Ternenul de “buchet” se refera de obicei la vinurile invechite, cu arome mai complexe
Aromatic: un vin cu arome puternice, distincte, usor de recunoscut.
Aromatizat: un vin al carui arome naturale au fost imbogatite prin adaugare de ierburi, fructe, flori sau condimente, in timpul fermentatiei alcoolice sau dupa incheierea acesteia. (Ex.: vermut, Retsina, pelin, etc.)
Ascutit: termen folosit pentru un vin cu aciditate ridicata si cu note olfactive inalte (piper alb, acid acetic, acid carboic, etc)
Aspru: termen negativ referitor la lipsa de echilibru dintre taninuri si aciditate
Astringent: cu taninuri in exces, aspru, care usuca gingiile si obrajii
Autolitic: aroma de drojdii sau de flori de salcam a unor vinuri albe maturate “sur lie”
B
Bacterie acetica: bacterie gasita in vin care provoaca descompunerea alcoolului si transformarea vinului in otet.
Baric: (din fr.
Barrique) butoi fabricat din lemn de stejar, cu o capacitate de 225 de litri
(echivalentul a 300 de sticle sau a 24 de cutii a 12 sticle). Pentru alte
tipuri de butoaie, cu alte capacitati sau fabricate din alte esente, se
recomanda evitarea termenului de baric.
Balthazar: sticla
de vin de 12 litri, echivalentul a 16 sticle de 0,75l.
Beerenauslese: termen
german care desemneaza aproximativ un vin din “boabe selectionate”.
Bentonita: substanta
folosita frecvent pentru limpezirea vinului.
C
C.A.: abreviere folosita pe etichete spaniole, provenind de la Cooperativa Agricola.
C.A.: abreviere folosita pe etichete spaniole, provenind de la Cooperativa Agricola.
Cantina: termen
italian pentru crama, producator de vin.
Capsa: dop de
bere utilizat ca dop temporar pentru vinurile spumante, in perioada celei de-a
doua fermentatii.
Capison (capsula): Folie care acopera partea expusa a
dopului si o parte din gatul sticlei, cu rolul de a reduce procesul de
microoxigenare a vinului.
Caciula: strat de
pielite de strugure care se formeaza deasupra vinului in vasele de fermentare,
impinse de doxidul de carbon emanat.
Chateau: fr.
castel. Proprietate, de obicei nobiliara, asupra unui teren vitivinicol. Termen
utilizat indeobste in Bordeaux, devenit moda si in Lumea Noua a vinului, dar si
in tarile din fostul bloc comunist (Romania – Chateau Cotnari, Moldova – Chateau
Vartely, Bulgaria - Rossenovo, Ungaria - Chateau Megyer, etc.).
Corp: senzatie de densitate data de structura vinului
Copt: vin cu un continut mare de alcool, care da impresia de fruct ars sau copt (ex: marmelada lipita de oala)
Corp: senzatie de densitate data de structura vinului
Copt: vin cu un continut mare de alcool, care da impresia de fruct ars sau copt (ex: marmelada lipita de oala)
D
Degustare orizontala: Degustarea unui grupaj de vinuri din aceeasi recolta, unite fie de soiul strugurilor, fie de stilul de vinificatie – de ex.: vinurile Merlot 2012 din Dealu Mare, vinuri rosii moderne produse in Banat in 2011.
Degustare orizontala: Degustarea unui grupaj de vinuri din aceeasi recolta, unite fie de soiul strugurilor, fie de stilul de vinificatie – de ex.: vinurile Merlot 2012 din Dealu Mare, vinuri rosii moderne produse in Banat in 2011.
Degustare verticala:
degustarea aceluiasi vin, din ani de recolta diferiti.
DOC – CT: Vin cu
denumire de origine controlata, cules tarziu – vin produs din struguri lasati
in vie mai mult decat se obisnuieste. Termenul se refera la strugurii de
calitate, lasati sa se deshidrateze, pentru a obtine fie o concentratie
alcoolica mai mare, fie o cantitate mai mare de zahar rezidual.
DOC - CMD: Vin cu denumire de origine
controlata, cules la maturitate deplina – recoltarea strugurilor a avut loc la
o concentratie a zaharurilor in must de minim 196 grame/ litru.
DOC – CIB: Vin cu
denumire de origine controlata, cules la innobilarea boabelor – vinuri produse
din struguri culesi dupa atacul mucegaiului nobil (botrytis cinerea) - vinuri
botritice
E
Eau–de-vie: fr. Apa-vietii. Bautura spirtoasa provenita din struguri (brandy, Cognac, Armagnac, grappa). In diverse provincii, poate fi folosit pe plan local, pentru alte distilate de fructe.
Eau–de-vie: fr. Apa-vietii. Bautura spirtoasa provenita din struguri (brandy, Cognac, Armagnac, grappa). In diverse provincii, poate fi folosit pe plan local, pentru alte distilate de fructe.
Eiswein: vin
produs din struguri inghetati (eng. Ice wine). Gerul participa la deshidratarea
strugurilor, crescand astfel concentratia de zaharuri din must. In consecinta,
marea majoritate a acestor vinuri este formata din vinuri demidulci si dulci.
F
Fenoli: clasa de substante intalnite in pielita, samburi si ciorchinii strugurilor. Au o contributie vitala in determinarea culorii, texturii si aromelor vinului. Din aceasta clasa fac parte taninurile si antocianii.
Fenoli: clasa de substante intalnite in pielita, samburi si ciorchinii strugurilor. Au o contributie vitala in determinarea culorii, texturii si aromelor vinului. Din aceasta clasa fac parte taninurile si antocianii.
Fermentat in baric: vin
fermentat in butoaie de lemn, fata de marea majoritate a vinurilor, fermentate
in vase mari de otel inoxidabil sau vase de beton.
Fermentare completa: fermentare
neintrerupta artificial, care duce la epuizarea completa a zaharurilor,
implicit la producerea de vinuri seci.
G
Gelatina: agent de filtrare utilizat pentru inlaturarea excesului de taninuri si a altor compusi fenolici cu sarcina negativa.
Gelatina: agent de filtrare utilizat pentru inlaturarea excesului de taninuri si a altor compusi fenolici cu sarcina negativa.
Globalizare: in
lumea vinului, termenul se refera la internationalizarea industriei
producatoare de vin, nu doar din punctul de vedere al corporatiilor existente,
ci inclusiv prin generalizarea practicilor de vinificare, de management al
suprafetelor de vita-de-vie, a stilurilor de vin si a metodelor de marketing.
Grad optim de
coacere: punctul in care un strugure a atins echilibrul dintre acizi si
zaharuri. In ultima perioada, in determinarea acestui punct optim (eng. Ripeness)
se ia in considerare si concentratia de compusi fenolici.
H
Halbfüder: butoi de stejar specific german, cu o capacitate de 500 de litri.
Halbfüder: butoi de stejar specific german, cu o capacitate de 500 de litri.
Halbstück: butoi de stejar specific german, cu o
capacitate de 600 de litri.
Hidrogen
sulfurat: substanta produsa in interactiunea dintre dioxidul de sulf si
hidrogen, care provoaca deseori un defect serios vinului. Mirosul specific, de
ou clocit, poate fi eliminat prin aerisire, daca defectul s-a instalat relativ
recent. La vinurile invechite, hidrogenul sulfurat se transforma in mercaptani.
Ice wine: v. Eiswein
Imperial: sticla de 6 litri, echivalentul a 8 sticle de 0,75 l.
IGT: Abreviere pentru Indicatie Geografica Tipica - Indicazione Geografica Tipica, echivalent cu romanescul IG – Indicatie Geografica. Este cea mai de jos treapta de calitate ale carei reguli sunt stabilite prin lege de catre guvernul italian.
Î
Inchidere alternativa: orice substitut pentru dopurile traditionale, de la capsa cu filet la dop de sticla sau dop de polimer.
Invechire: pastrarea vinurilor imbuteliate in vederea atingerii unei calitati superioare.
In orb (despre degustari): Degustare si evaluare a vinului fara a detine informatii prestabilite despre vin.
J
Jeroboam: sticla “dublu magnum”, de 3 litri in Champagne si Burgundia, echivalentul a 4 sticle de 0,75 l. In Bordeaux, Jeroboam este considerata a fi sticla de 4,5 litri, echivalentul a 6 sticle de 0,75 l.
Jeroboam: sticla “dublu magnum”, de 3 litri in Champagne si Burgundia, echivalentul a 4 sticle de 0,75 l. In Bordeaux, Jeroboam este considerata a fi sticla de 4,5 litri, echivalentul a 6 sticle de 0,75 l.
K
Kosher: vin produs sub supravegherea unui rabin, pentru a fi asigurata puritatea, curatenia ritualica.
Kosher: vin produs sub supravegherea unui rabin, pentru a fi asigurata puritatea, curatenia ritualica.
L
Landwein: termen german care desemneaza vinuri cu putin superioare calitativ vinurilor de masa (tafelwine). Echivalentul francez ar fi “vin de pays”.
Licoare de tiraj: lichid compus din zaharuri si drojdii, adaugat vinurilor cu fermentatia incheiata, in vederea declansarii fermentatiei secundare, necesara producerii de vinuri spumante.
Licoare de expeditie: lichid adaugat in vedera indulcirii vinurior spumante dupa degorjare, format de obicei dintr-un amestec de zaharuri si un vin de baza.
Lot (numar de …): O initiativa din 1992 a Uniunii Europene ii obliga pe producatorii de vin sa inscrie un numar de lot pe fiecare sticla vanduta in interiorul UE. Dincolo de trasabilitate, acest numar ajuta si la identificarea falsurilor, care pot fi scoase de pe piata mult mai eficient.
Licoros: vin desert cu arome de lichior. Vin gras, onctuos, de calitate, cu arome specifice.
Limpezire: proces prin care se elimina particulele solide din vin, prin cleire si filtrare.
Lumea Noua: tari pentru care producerea vinului este considerata a fi o ocupatie moderna, prin opozitie cu traditia vitivinicola milenara din Europa si Nordul Africii.
Lumea Veche: tarile in care vinul se produce in mod traditional de foarte mult timp. In general, termenul se refera la Europa si Africa de Nord.
Landwein: termen german care desemneaza vinuri cu putin superioare calitativ vinurilor de masa (tafelwine). Echivalentul francez ar fi “vin de pays”.
Licoare de tiraj: lichid compus din zaharuri si drojdii, adaugat vinurilor cu fermentatia incheiata, in vederea declansarii fermentatiei secundare, necesara producerii de vinuri spumante.
Licoare de expeditie: lichid adaugat in vedera indulcirii vinurior spumante dupa degorjare, format de obicei dintr-un amestec de zaharuri si un vin de baza.
Lot (numar de …): O initiativa din 1992 a Uniunii Europene ii obliga pe producatorii de vin sa inscrie un numar de lot pe fiecare sticla vanduta in interiorul UE. Dincolo de trasabilitate, acest numar ajuta si la identificarea falsurilor, care pot fi scoase de pe piata mult mai eficient.
Licoros: vin desert cu arome de lichior. Vin gras, onctuos, de calitate, cu arome specifice.
Limpezire: proces prin care se elimina particulele solide din vin, prin cleire si filtrare.
Lumea Noua: tari pentru care producerea vinului este considerata a fi o ocupatie moderna, prin opozitie cu traditia vitivinicola milenara din Europa si Nordul Africii.
Lumea Veche: tarile in care vinul se produce in mod traditional de foarte mult timp. In general, termenul se refera la Europa si Africa de Nord.
Maceratie: contactul realizat intre pielitele boabelor de strugure si must, in timpul fermentarii, avand drept rezultat extragerea de fenoli, taninuri, antociani si arome.
Maceratie carbonica: proces in care strugurii intregi (de obicei se folosesc struguri pentru vinuri rosii), nepresati, sunt fermentati intr-un mediu de dioxid de carbon, in vase etanse. Vinurile astfel obtinute sunt usoare, cu arome puternice de fruct, cu un continut redus de taninuri si pot fi baute la foarte scurt timp dupa incheierea fermentatiei. Cele mai cunoscute vinuri care utilizeaza macerarea carbonica sunt cele de Beaujolais.
Macerația peliculară : Este o etapă din cadrul vinificarii în roșu, în parte în vinificarea în rosé și mai rară în vinificarea în alb- "skin contact" ce durează cateva ore. Este etapa în care mustul vine în contact cu parțile solide ale strugurelui: ciorchine - dacă nu s-a desciorchinat - pelicule, semințe, de la care împrumută acizi, substanțe polifenolice: tanini, antocieni, flavoni. Macerația poate dura de la câteva ore, la vinurile albe și rosé, la 4-5 zile în cadrul vinurilor roșii proaspete și care se beau tinere, și până la o lună în cazul vinurilor roșii destinate păstrării.
Maderizare: oxidare a vinului. Termen provenit din procesul de fabricare a vinurilor speciale din provincia Madeira, ce au drept rezultat vinuri de culoare inchisa, cu caracter de Sherry. Pentru vinurile obisnuite, maderizarea este considerata un defect.
N
Nas: termen de jargou profesional pentru aroma sau buchetul vinului.
Nebuchadnezaar / Nabucodonosor: sticla de 15 litri, echivalent a 20 de sticle de 0,75 l.
O
Oenofil: cunoscator, iubitor de vinuri.
Oenolog: Tehnician ale carui cunostinte stiintifice sunt recunoscute printr-o diploma care-i atesta calitatea. Cuvantul oenolog provine din cuvantul grec oinos, care inseamna vin, si logos = stiinta(adica persoana care detine stiinta despre vin). Cunostintele practice si teoretice ii permit unui oenolog sa-si asume intreaga responsabilitate in vinificarea corecta si completa a vinurilor, sa faca analize de profunzime asupra calitatii strugurilor si a vinului obtinut si, bineinteles sa evalueze corect aceste analize.
Oenologie: stiinta care se ocupa de producerea vinului, inclusiv de aspectele ulterioare procesului de vinificatie.
Organoleptic: termen folosit in degustarile de vin, desemnand orice componenta a vinului care afecteaza simturile umane. Analiza organoleptica = descrierea acestor componente.
P
Paradoxul francez: concept lansat in 1991, intr-un episod din emisiunea TV “60 minutes” (SUA). Fenomenul sesizat era rata scazuta a mortalitatii din cauze cardiovasculare in randul francezilor, care aveau o dieta bogata in alcool si colesterol, prin comparatie cu rata mai ridicata a americanilor care consumau relativ mai putin colesterol, bauturi cu o concentratie alcoolica mai mica si aveau un stil de viata mai sportiv.
Pasteurizare: termen generic pentru diferite metode de stabilizare si sterilizare a vinului.
Pasteurizare rapida: procedura accelerata de stabilizare si sterilizare a vinurilor, prin ridicarea temperaturii la 80 de grade Celsius pentru 30-60 de secunde, o data sau de mai multe ori.
Podgorie: Regiune întinsă, de obicei deluroasă, cultivată cu plantații masive de viță de vie, de un anumit sort, care asigură producerea unui anumit tip de vin; regiune viticolă. (Din sl. podŭgorije).
În România există 7 regiuni viticole delimitate în baza poziției geografice și a tipului de sol. Fiecare regiune cuprinde mai multe podgorii, cu mai multe centre viticole. Unele centre viticole nu aparțin unei podgorii propriu-zise.
Q
R
S
T
Tanar: Acest calificativ are sensuri diferite in functie de vinul caruia i se atribuie. Daca vinul poate fi supus procesului de invechire, atunci vom spune cu oarecare repros ca vinul este tanar daca acesta este servit inainte de maturarea completa. in cazul unui vin cu o anumita „vechime” care prezinta fructuozitate si prospetime, il vom cataloga drept „vin tanar”, demn de admiratie. Vom numi vinuri tinere pe acelea care trebuie in mod necesar sa fie consumate „la tinerete”. Aceste vinuri isi definesc personalitatea si calitatile intr-un timp foarte scurt, si nu se vor mai dezvolta pe parcurs. Este deci inutil, daca nu chiar periculos, sa asteptam prea mult timp pana la deschiderea unei astfel de sticle. Trebuie retinut faptul ca, desi mult timp s-a considerat ca varsta unui vin reprezinta un criteriu de calitate, exista unele vinuri care-si releva buchetul in totalitate numai daca sunt consumate „la tinerete”.
Taninos: un vin cu taninuri agresive, astringent, care provoaca senzatie de uscaciune a gurii sau chiar dau un gust si un postgust amar.
Trezit: vin spumant care si-a pierdut aciditatea, vin linistit care a stat prea mult in pahar si si-a pierdut aromele.
Textura: termen referitor la impresia generala lasata de felul in care vinul “acopera” limba si obrajii. Poate varia de la “open-knit” (eng,: crosetat, cu goluri) pana la “matasos”, “dens”.
Transparent: capacitatea unui vin de a exprima clar fiecare dintre aspectele aromatice – tonuri de fructe, flori, minerale, etc. Intalnit mai ales la vinurile tinere, termenul este folosit in opozitie atat fata de vinurile invechite la care aromele devin difuze, se integreaza intr-o unitate (deseori descrisa ca “vinozitate”), cat si fata de vinurile cu arome “stratificate”, care evolueaza in pahar.
Tipicitate: termen care descrie un vin ce respecta carcteristicile generale ale soiului din care provine. Folosit rar si pentru exprimarea terroir-ului sau a stilului consacrat de un vinificator.
U
Uleios: vezi gras.
Untos: vin care a trecut prin fermentatia malolactica si da senzatii gustative cremoase, grase, bogate, cu arome de unt.
Usor: termen sinonim cu accesibil, simplu, usor de baut.
V
Vanilie: caracteristica indusa de maturarea in butoi de stejar
Varf: momentul in care un vin atinge conditiile ideale pentru consum, pentru un anumit consumator. Implicit, un termen subiectiv, in conditiile in care evaluarile generale ale profesionistilor se refera la un “platou de maturitate”, care dureaza de obicei cativa ani, si nu la un “varf”. Cu o usoara condescendenta, termenul este folosit pentru vinurile cu viata scurta, pentru care ideea de “platou” est eredusa la cateva luni.
Vegetal: vin dominat de arome vegetale, verzi, opuse notelor de fruct sau florale.
Verde: termen de obicei negativ, desemneaza vinuri cu arome intens vegetale, inclusiv de ardei gras necopt sau ierburi amare. Vinurile astfel calificate sunt produse indeobste din struguri nsuficient copti. A nu se confunda cu Vino Verde – vinuri usoare, de vara, din nordul Portugaliei - si nici cu taninurile verzi.
Vin: Este bautura obtinuta exclusiv prin fermentarea alcoolica, completa sau partiala, a strugurilor proaspeti, zdrobiti sau nezdrobiti, ori a mustului de struguri. Taria alcoolica a vinului nu poate fi mai mica de 8% in volume.
Viu: termen
folosit pentru vinuri cu o usoara senzatie de aid carbonic, foarte proaspete,
care “sfaraie” pe limba.
Voluptuos: vin cu un corp plin si textura bogata, cu arome puternice.
Voluptuos: vin cu un corp plin si textura bogata, cu arome puternice.
Z
Zahar rezidual: Zaharurile ramase prezente in vin dupa fermentatia alcoolica
Bibliografie:
Caietul Somelierului - Sergiu Nedelea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu