20131216

30 noiembrie - Sf Andrei



Icoană pe lemn, Apostolul Andrei, Copyright: Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti - BUCUREŞTI
Întâi chematului i se mai spune pescarul care, cu dorinţa de a învăţa şi de a înţelege mai multe, a lăsat barca şi năvodul şi a intrat ca ucenic la Ioan Botezătorul, din vorbele căruia s-a hrănit şi şi-a curăţat sufletul. Când Ioan a depus mărturie pentru Hristos, spunând: “Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel care ridică păcatele lumii”, Andrei a fost primul care L-a urmat pe Mântuitor, aducându-l cu sine şi pe fratele lui, Petru, pentru a deveni amândoi “pescari de oameni”.

A fost lângă Mântuitor în toate zilele Lui, de la primele minuni şi până la Înviere. Când apostolii s-au strâns şi au aruncat sorţii pentru a şti ce parte de
lume vor străbate spre a propovădui noua credinţă, lui Andrei i-au revenit Bitinia, de la Scutari peste canalul Constantinopolelui până la Niceea, şi amândouă părţile cele  de pe lângă Marea Neagră, şi neamurile care se aflau între Macedonia şi Tracia, până la râul Istru (Dunărea de astăzi). Pe mulţi a botezat şi hirotonisit preoţi Andrei pe drumul său, şi chiar şi pe cei din Dobrogea, fiind astfel primul care a adus Cuvântul lui Dumnezeu pe meleagurile noastre.
Şi cu fiecare neam pe la care a trecut, Andrei a fost răbdător, stând peste tot atâta vreme câtă era nevoie pentru ca vorbele sale să prindă rădăcini în suflete.

Ca mulţi dintre primii creştini, a fost ucis cu cruzime, răstignit cu capul în jos, pe o cruce în forma X, la Patras, lângă Corint, unde 20.000 de oameni s-au strâns să strige împotriva nedreptăţii antipatului Egheat, stăpânul pus de Roma peste cetate. 
Avea 80 de ani şi mai bine Andrei când a încercat să-i întoarcă faţa lui Egheat către credinţa adevărată, iar dragostea lui de Dumnezeu era atât de mare încât, văzând crucea ce-i fusese pregătită, a spus: “Bucură-te, Cruce sfinţită cu trupul lui Hristos şi cu mădularele Lui ca nişte mărgăritare împodobite, căci mai înainte de a se răstigni Domnul pe tine, erai înfricoşată oamenilor, iar acum eşti iubită şi cu dorire primită. Căci cunosc credincioşii cîtă bucurie ai în tine şi ce fel de răsplătire li se pregăteşte pentru tine. Eu cu îndrăzneală şi cu bucurie vin către tine; deci tu cu veselie primeşte-mă pe mine, că sînt ucenic al Aceluia Care a fost spînzurat pe tine. Primeşte-mă, că totdeauna te-am dorit şi am poftit a te îmbrăţişa. O, preabună Cruce, care ţi-ai cîştigat frumuseţea şi bunacuviinţă din mădularele Domnului meu. Ceea ce eşti de mult dorită şi cu osîrdie iubită, pe care neîncetat te-am căutat şi abia acum te-am aflat gătită după dorirea inimii mele. Deci ia-mă pe mine dintre popor, şi mă dă Învăţătorului meu, ca prin tine să mă primească Cel ce prin tine m-a răscumpărat pe mine".

Crucea Sfântului Andrei tronează astăzi pe steagul Scoţiei, al cărei patron este, alături de România, Spania, Sicilia, Grecia şi Rusia. Creştinătatea întreagă îl sărbătoreşte pe 30 noiembrie.


Sursa: prezentare concept Oltenia Profunda
Foto: Icoană pe lemn, Apostolul Andrei, Copyright: Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti - BUCUREŞTI

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu