1 noiembrie e inceput de luna, inceputul sfârșitului
toamnei…În Calendarul Popular i se spune Brumar, Vinicer sau Vinar și este luna în care bruma argintează frunzele și firul ierbii iar mustul se transformă în vin, licoare sacră,
folosită odinioară în bețiile
rituale închinate zeului trac Dionysos.
Despre
vin se povestește că demască minciunile și învinge
vrăjile, fiind singura băutură care, picurată drept ofrandă și înghițită de
pământ, poate fi băută de cei morți. Nelipsit astăzi în sacramentele creștine, în Orient și Egipt vinul însoțea marile sărbători încă de acum 5.000 de ani.
Legenda spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a născut în Tracia, pe teritoriul de astăzi al României, de unde și faima acestei miraculoase băuturi produse de daci. Despre războinicii greci care s-au dus în Tracia sa găsească vinul, citim în Iliada, iar despre consumul ritual al vinul din uimitoarele vase ceremoniale de tip rhyton, aflăm din scrierile lui Herodot.
Un astfel de vas din argint a fost descoperit la Poroina Mare, în Mehedinți. Are forma unui cap de taur, simbol mithraic, solar, și reprezintă patru preotese care țin în mâinile lor un rhyton și un vas de libație. Probabil tot un ceremonial descria și Platon într-unul din Dialogurile sale atunci când vorbea despre faptul că tracii beau vinul neamestecat cu apă și, considerându-l aducător de fericire, îl împrăștiau pe hainele lor. Nu trebuie să uităm că în Grecia antică, vinul era considerat substitutul sângelui lui Dionysos, simbol al cunoașterii și al inițierii, băutură a nemuririi.
pământ, poate fi băută de cei morți. Nelipsit astăzi în sacramentele creștine, în Orient și Egipt vinul însoțea marile sărbători încă de acum 5.000 de ani.
Legenda spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a născut în Tracia, pe teritoriul de astăzi al României, de unde și faima acestei miraculoase băuturi produse de daci. Despre războinicii greci care s-au dus în Tracia sa găsească vinul, citim în Iliada, iar despre consumul ritual al vinul din uimitoarele vase ceremoniale de tip rhyton, aflăm din scrierile lui Herodot.
Un astfel de vas din argint a fost descoperit la Poroina Mare, în Mehedinți. Are forma unui cap de taur, simbol mithraic, solar, și reprezintă patru preotese care țin în mâinile lor un rhyton și un vas de libație. Probabil tot un ceremonial descria și Platon într-unul din Dialogurile sale atunci când vorbea despre faptul că tracii beau vinul neamestecat cu apă și, considerându-l aducător de fericire, îl împrăștiau pe hainele lor. Nu trebuie să uităm că în Grecia antică, vinul era considerat substitutul sângelui lui Dionysos, simbol al cunoașterii și al inițierii, băutură a nemuririi.
„Acesta
este Sângele Meu”, spune despre aceeași licoare
Mântuitorul la Cina cea de Taină, iar prima minune a Lui a fost preschimbarea
apei în vin la Nunta din Cana Galileii. Simbolistica medievală ilustrează
parabola potrivit căreia Hristos este un butuc de vie iar lăstarii sunt
ucenicii săi. Astfel, în iconografia noastră ortodoxă, vița-de-vie devine chip al lui Hristos, iar vinul este nelipsit de
la toate pragurile de trecere și marile
praznice de peste an.
COSMANDINUL
ȘI MEDICINA MAGICĂ
Întâia
zi a lunii este cunoscută sub denumirea de Vrăcel sau Cosmandin și este consacrată leacurilor băbești și ritualurilor de medicină populară. Denumirea este de fapt o
contopire a numelor sfinților Cosma
și Damian, „doctori fără arginți”,
despre care se povestește că umblau prin lume și îi tămăduiau pe bolnavi, fără a le lua acestora vreo plată. De
aceea sunt adesea pomeniți în descântece
și invocați când se
prepară leacuri din plantele tămăduitoare culese peste vară. Zilele lor sunt
considerate faste practicilor magice de vindecare: „Amin! Amin!/ Cosmă, Dămian!/
Unde purcezi,/ Codrii ciuntezi,/ Toate fântânele,/ Toate izvoarele,/ De mâluri,/
Și de gloduri/ Să le curățești,/ Să le limpezești,/
Lungoarea s-o izgonești.”
Foto:
Sandu Feher - Brumar peste Oaş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu